AVIZ
referitor la proiectul de HOTĂRÂRE pentru aprobarea Programului național de securitate a aviației civile
Analizând proiectul de HOTĂRÂRE pentru aprobarea Programului național de securitate a aviației civile, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr. 380 din 12.11.2024 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr. D1205/12.11.2024,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, și al art. 29 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,
Avizează favorabil proiectul de hotărâre, cu următoarele observații și propuneri:
1. Proiectul de hotărâre are ca obiect aprobarea Programului național de securitate a aviației civile.
Potrivit Notei de fundamentare, ,,În conformitate cu dispozițiile art. 95 alin. (1) din Legea nr. 21/2020 privind Codul aerian, Autoritatea Aeronautică Civilă Română a elaborat și a propus spre promovare proiectul Programului național de securitate a aviației civile (PNSA), care să înlocuiască actualul Program național de securitate aeronautică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1193/2012 si care să reflecte noile cerințe specifice securității aviației civile stabilite prin reglementările europene, dar și competențele și responsabilitățile diferitelor instituții și autorități din România în domeniul securități aviației civile.”.
2. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
3. Semnalăm că este necesară obținerea avizului Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în conformitate cu dispozițiile art. 4 lit. d) pct. 1 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, cu modificările ulterioare.
4. Din punct de vedere al dreptului Uniunii Europene, demersul normativ intră sub incidența reglementărilor subsumate Politicii în domeniul transporturilor, integrate segmentului legislativ - Transport aerian, în sectorul - Siguranța navigației aeriene.
La nivelul dreptului european derivat, prezintă incidență dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 300/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2008 privind norme comune în domeniul securității aviației civile și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2320/2002,cu modificările și completările ulterioare și ale Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1998 al Comisiei din 5 noiembrie 2015 de stabilire a măsurilor detaliate de implementare a standardelor de bază comune în domeniul securității aviației, cu modificările și completările ulterioare, acte juridice europene în raport de care prezentul demers urmărește să asigure un cadru juridic adecvat, din perspectiva implementării corespunzătoare în spațiul normativ intern, în conformitate cu dispozițiile art. 288 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
5. La Nota de fundamentare, semnalăm că este necesară revederea pct. 3.3 Impactul asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului din Secțiunea a 3-a, Impactul socioeconomic, având în vedere faptul că actualul proiect de hotărâre conține soluții legislative care reglementează anumite proceduri tehnice ce pot produce consecințe juridice în acest domeniu.
Menționăm că, potrivit prevederilor art. 7 alin. (31) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „Propunerile legislative, proiectele de legi și celelalte proiecte de acte normative vor fi însoțite, în mod obligatoriu, de o evaluare preliminară a impactului noilor reglementări asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”.
Precizăm că evaluarea preliminară a impactului noilor reglementări asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului reprezintă un set de activități și proceduri realizate cu scopul de a asigura o fundamentare adecvată a inițiativelor legislative, în vederea, atât a evaluării impactului legislației specifice în vigoare la momentul elaborării proiectului de act normativ, cât și a evaluării impactului politicilor publice pe care proiectul de act normativ le implementează.
6. La titlu, referitor la modalitatea de redactare a denumirii Programului care se aprobă prin prezentul proiect, pentru unitate terminologică cu dispozițiile art. 95 alin. (1) din Legea nr. 21/2020 privind Codul aerian, cu modificările și completările ulterioare, care reprezintă actul în temeiul căruia este emis, este necesar ca toți termenii care alcătuiesc denumirea Programului să fie redactați cu inițială mare.
Ca urmare, recomandăm ca în toate situațiile din prezentul proiect să fie folosită formularea „Programul Național de Securitate a Aviației Civile”.
7. La formula introductivă, pentru redarea intervențiilor legislative intervenite asupra Legii nr. 21/2020 privind Codul aerian, este necesară completarea textului, în partea de final, cu sintagma „cu modificările și completările ulterioare”.
8. La art. 2, pentru o exprimare specifică stilului normativ, sintagma „În termen de 120 de zile de la publicarea” se va reda astfel: „În termen de 120 de zile de la data publicării”.
Totodată, semnalăm faptul că ordinea în care sunt precizați responsabilii pentru emiterea ordinului comun prevăzut la art. 144 din Program, este diferită față de cea de la respectiva dispoziție.
Ca urmare, considerăm că normele celor două articole menționate mai sus trebuie corelate, astfel încât ordinea emitenților ordinului comun să fie aceeași în ambele situații.
9. La art. 3, pentru rigoarea exprimării, sintagma „care intră în vigoare de la data publicării” trebuie înlocuită cu sintagma „care intră în vigoare la data publicării”.
10. La art. 4, pentru precizia exprimării, este necesară înlocuirea sintagmei „Hotărârea Guvernului nr. 1193/2012 privind aprobarea Programului național de securitate aeronautică, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I” cu sintagma „Hotărârea Guvernului nr. 1193/2012 pentru aprobarea Programului național de securitate aeronautică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I”.
11. La anexă, cu titlu general, precizăm că, în actuala redactare, sintagmele „prevăzute de legislația în vigoare” de la art. 2 lit. ab), „și actele normative subsecvente” de la art. 2 lit. c), „în conformitate cu prevederile legale în vigoare” de la art. 15 alin. (1) lit. b) și alin. (2) lit. c) și l) precum și art. 135 alin. (1), „actelor normative în vigoare” de la art. 34 alin. (2), „acte normative ale Uniunii Europene” de la art. 118 alin. (5) și „conform legislației în vigoare” de la art. 140 alin. (3), sunt insuficient de clare, ceea ce afectează accesibilitatea și predictibilitatea normelor.
Pe de altă parte, întrucât apartenența celor 5 anexe la Program este prevăzută în cadrul unui articol distinct, atunci când se face referire la cele 5 anexe, sintagma „la prezentul PNSA” se va elimina, ca inadecvată.
Totodată, pentru suplețea proiectului, titlul unui act normativ se va menționa doar la prima referire la respectivul act.
De asemenea, termenii „Anexa” și „Secțiunea” se vor reda cu literă mică în situațiile în care nu sunt la începutul normei
12. La partea introductivă a art. 1 din anexă, pentru rigoarea exprimării, sintagma „Program național” trebuie redată sub forma sa articulată „Programul național”.
Totodată, pentru suplețe, din cuprinsul elementelor enumerării de la lit. a) - f) se va elimina adjectivul pronominal nehotărât „tuturor”.
13. La art. 2 alin. (1) din anexă, semnalăm că la marcarea enumerărilor nu au fost folosite literele „ș” și „ț”, iar unele enumerări cuprind alte enumerări, aspecte care nu sunt conforme normelor de tehnică legislativă. Reținem aceste observații pentru toate situațiile similare din proiect.
La lit. c), pentru o corectă exprimare, înlocuirea sintagmei „aeroport din Uniune” cu expresia „aeroport de pe teritoriul Uniunii”.
Totodată, întrucât la prima menționare în text a actelor europene este necesară redarea titlului integral al acestora, regulamentul invocat trebuie redat astfel: „(...) i se aplică prevederile Regulamentului (CE) nr. 300/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2008 privind norme comune în domeniul securității aviației civile și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2320/2002,cu modificările și completările ulterioare, (...)”.
La lit. g), semnalăm imprecizia exprimării „bagaj care sosește la aeroport”, fiind necesară indicarea modului/modurilor în care sosește bagajul, astfel încât să nu se genereze confuzii între definiția „bagajului neidentificat” și cea a „bagajului nereclamat”.
Întrucât termenul „expulzare” este identic definit la art. 2 lit. v1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, dreptul comun în materie, în acord cu prevederile art. 37 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia semnificația unui anumit termen sau a unei expresii se stabilește prin actul normativ ce le instituie „și devine obligatoriu pentru actele normative din aceeași materie”, propunem eliminarea textului de la lit. n).
Observația este valabilă pentru lit. ae), unde pentru termenul „returnare”, este prezentată o definiție identică celei de la art. 2 lit. v) din aceeași ordonanță de urgență, precum și pentru toate situațiile similare.
La lit. j), pentru respectarea stilului normativ, semnalăm că este necesară revederea definiției, deoarece aceasta prezintă caracter ciclic, un termen neputându-se defini prin el însuși (a se vedea repetiția termenului „sprijin”).
Observația este valabilă și definiția propusă la lit. aa) pentru expresia „persoane cu mobilitate redusă”, precum și pentru toate situațiile similare.
La lit. l) este necesară clarificarea naturii activității, respectiv dacă reprezintă un proces, o procedură sau un complex de tehnici.
La lit. n), unde se face referire direct la Codul penal, este necesar a se preciza actul normativ prin care acesta a fost adoptat, precum și natura intervențiilor legislative suferite ulterior publicării.
La lit. p) sunt definiți doi termeni, „înregistrare” și „check-in”, iar întrucât un act normativ trebuie să se caracterizeze prin unitate terminologică, este necesară renunțarea la unul dintre aceștia și folosirea în tot cuprinsul proiectului a termenului pentru care s-a optat a se păstra.
La lit. t), pentru o corectă exprimare, expresia „statele membre ale Uniunii Europene\UE și ale Spațiului Economic European/SEE” se va înlocui cu sintagma „statele membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European”.
Pentru respectarea stilului normativ, semnalăm că este necesară revederea definiției, deoarece aceasta prezintă caracter ciclic, (a se vedea repetiția expresiei „mai stricte” din teza I).
Totodată, textele de la tezele a II-a și a III-a, nu sunt specifice definițiilor, ci sunt chiar norme juridice și ar trebui să se regăsească într-un articol din cadrul proiectului.
La lit. z), dat fiind că este folosit de două ori semnul de punctuație „:”, nu este clar ce expresie s-a intenționat a se defini, „performanță umană” sau „performanța personalului”, fiind necesară revederea textului.
La lit. af), se impune reformularea textului „... prin intermediul căreia se realizarea consultărilor ...”, precum și explicitarea acronimului „SECLIST”, prin completarea art. 2 din anexă, cu precizarea „... problemelor de interes comun ...”.
Totodată, se impune clarificarea folosirii formei corecte a acestui acronim, deoarece la art. 40 din anexă este utilizat acronimul „SECLISTS”.
La lit. ag), întrucât la prima menționare în text a actelor europene este necesară redarea titlului integral al acestora, regulamentul invocat trebuie redat astfel: „și completat cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 272/2009 al Comisiei din 2 aprilie 2009 de completare a standardelor de bază comune în domeniul securității aviației civile prevăzute în anexa la Regulamentul (CE) nr. 300/2008 al Parlamentului European și al Consiliului, cu modificările și completările ulterioare”.
Aceeași observație este valabilă și pentru Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 septembrie 2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate (reformare), cu modificările și completările ulterioare, la care se face referire la lit. aj).
La lit. ai), semnalăm caracterul incomplet al definiției termenului „STEB”, fiind neclar dacă a fost vizată punga prevăzută cu elemente de probare a integrității (security tamper-evident bag – STEB), adică cea folosită pentru prezentarea și transportarea de lichide, aerosoli și geluri, conform prevederilor Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1998 al Comisiei din 5 noiembrie 2015 de stabilire a măsurilor detaliate de implementare a standardelor de bază comune în domeniul securității aviației.
Totodată, pentru respectarea exigențelor de tehnică legislativă, mai întâi trebuie scrisă expresia desfășurată, apoi abrevierea acesteia.
La lit. ak), în aplicarea prevederilor art. 36 alin. (2) teza finală din Legea nr. 24/2000, se impune alăturarea corespondentului în limba română, în cazul folosirii unor termeni sau expresii străine.
Precizăm că, pentru rigoare normativă, se impune completarea art. 2 alin. (1), în sensul redefinirii unor termeni și expresii utilizate în anexa proiectului: „pasager potențial perturbator”, „pasager turbulent”, regăsite la art. 64 și respectiv art. 93 și precizarea deosebirii dintre aceștia, sau definirii „persoană indezirabilă”, regăsită la art. 18 alin. (2) lit. f), „agent de handling” din cuprinsul art. 70 alin. (1), „agent abilitat” art. 73 alin. (3), „adresă AFTN” din cuprinsul art. 135 alin. (3).
La alin. (2), semnalăm că formularea „În conținutul PNSA sunt aplicabile definițiile termenilor și expresiilor” este redactată într-o manieră nespecifică actelor normative, fiind necesară revederea și reformularea acesteia.
Reiterăm această observație pentru partea dispozitivă a art. 3.
Totodată, întrucât la prima menționare în text a actelor juridice europene este necesară redarea integrală a titlului acestora, regulamentele invocate trebuie redate astfel: „(...) de la art. 2, pct.1-8 din Regulamentul (UE) nr. 72/2010 al Comisiei din 26 ianuarie 2010 de stabilire a procedurilor de efectuare a inspecțiilor Comisiei în domeniul securității aeronautice, cu modificările ulterioare și de la pct. 1.0.2., (...) din Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1998 al Comisiei din 5 noiembrie 2015 de stabilire a măsurilor detaliate de implementare a standardelor de bază comune în domeniul securității aviației, cu modificările și completările ulterioare”.
14. La art. 3, se impune completarea textului, având în vedere faptul că în textul anexei sunt folosite mai multe acronime și/sau abrevieri, precum: „SECLIST”, „STEB”, „sigiliu STEB” din cuprinsul art. 90, „agent RA3” în textul prevăzut la art. 79 alin. (9) și (10), „SHR” din cuprinsul art. 78 alin.(3).
La lit. aa), pentru rigoare în redactare sugerăm ca sintagma „Regulamentul (UE) 1998/2015” să fie redată sub forma „Regulamentul (UE) 2015/1998”.
Aceeași observație este valabilă pentru toate trimiterile făcute în cadrul anexei, precum și pentru Regulamentele (UE) nr. 2015/2447, 2017/373, 2018/1139 și 2018/1139 precizate la art. 3 lit. ab), ac), ad) din anexă.
La lit. q), pentru rigoarea exprimării, sintagma „Ordonanța Guvernului României nr. 17 din 24 august 2011” se va reda sub forma „Ordonanța Guvernului nr. 17/2011”.
15. La art. 5 alin. (5) din anexă, pentru rigoarea redactării, sintagma „la alin. (3) - (4)” se va scrie sub forma „la alin. (3) și (4)”, observație valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.
De asemenea, deoarece se face referire la o norma din prezentul Program, sintagma „din prezentul PNSA” se va elimina, ca superfluă, observație valabilă pentru toate situațiile similare.
La alin. (7), este necesară corelarea denumirii Programului la care se face referire cu cea de la art. 95 alin. (2) din Codul aerian, la care se face trimitere.
16. La art. 7 din anexă, pentru respectarea terminologiei dreptului internațional și a Legii nr.590/2003 privind tratatele, expresiile „convenții internaționale/convențiilor internaționale” se vor înlocui prin termenii „tratatele/tratatelor”, iar pentru o corectă exprimare în context, termenul „tratează” se va înlocui prin termenul „vizează”.
17. La art. 8 alin. (1) din anexă, semnalăm că formularea „în conformitate cu reglementările Uniunii Europene” este lipsită de claritate, astfel încât, pentru un plus de precizie, propunem detalierea acesteia prin menționarea expresă a actelor juridice europene la care se face referire.
Totodată, semnalăm că textele propuse pentru alin. (1)-(3) nu sunt specifice normelor interne, neinstituind drepturi sau obligații pentru persoane fizice sau juridice, ci reiau textul art. 6 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2008 privind norme comune în domeniul securității aviației civile și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2320/2002, înlocuind expresia „statele membre” cu substantivul „România”. Dacă într-un act juridic al Uniunii Europene se pot stabili obligații sau norme permisive pentru statele membre, în actul normativ intern se stabilește în mod concret conduita mai permisivă aleasă și se prevăd și autoritățile cu competențe în domeniu.
Prin urmare, textul alin. (1)-(3) necesită a fi reformulat prin stabilirea conduitei mai permisive prescrise și a autorităților implicate sau urmează a fi eliminat.
La alin. (4), semnalăm că textul trimite la art. 26-31, motiv pentru care, în măsura în care se optează pentru reformularea alin. (1)-(3), este necesară și corelarea cu prevederile la care se trimite și resistematizarea ideilor prin gruparea normelor care vizează același aspect, pentru asigurarea unei succesiuni logice a soluțiilor legislative preconizate, în acord cu prevederile art. 35 din Legea nr. 24/2000.
La alin. (10) teza a treia, pentru rațiuni normative, recomandăm reformularea acesteia, după cum urmează: „Autoritatea Aeronautică Civilă Română transmite o copie a acordului bilateral tuturor celor interesați, cu respectarea principiului «necesității de a cunoaște», potrivit dispozițiilor art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea standardelor naționale de protecție a informațiilor clasifice în România, cu modificările și completările ulterioare”.
18. La art. 9 alin. (2) prima teză din anexă, pentru o exprimare adecvată în context, sugerăm înlocuirea sintagmei „măsurile de securitate minime precizate la alin. (1)” cu expresia „măsurile de securitate minime prevăzute la alin. (1)”. Totodată, la ultima teză a aceluiași alineat, propunem eliminarea formulării „menționată anterior”, întrucât aceasta este superfluă.
La alin. (3), pentru a atribui caracter imperativ normei, expresia „se asigură de implementarea următoarelor măsuri” se va înlocui prin sintagma „are obligația se a aplica următoarele măsuri”.
Reiterăm observația pentru toate situațiile similare.
La alin. (4) ultima teză, pentru rigoare în redactare, propunem înlocuirea sintagmei „Evaluarea riscurilor menționată anterior” cu expresia „Evaluarea riscurilor prevăzută la alin. (2)”.
La alin. (9), semnalăm că textul nu este redactat într-un limbaj și stil juridic specific normativ, fiind necesară reformularea acestuia.
Totodată, pentru corectitudine, termenul „Uniune” va fi înlocuit cu expresia „Uniunea Europeană”. Reiterăm această observație pentru toate cazurile similare din proiect.
De asemenea, pentru utilizarea unui limbaj specific normativ, sintagma „se aplică măsurile de securitate descrise în acest sens de” va fi redactată, astfel: „se aplică măsurile de securitate prevăzute de”. În plus, pentru corectitudinea redactării, termenul „pasageri” va fi redat la plural.
19. La art. 10 din anexă, precizăm că acesta este redactat fără respectarea art. 47 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicată, care prevede că „Elementul structural de bază al părții dispozitive îl constituie articolul. Articolul cuprinde, de regulă, o singură dispoziție normativă aplicabilă unei situații date”. Se impune revederea acestuia și remedierea deficienței semnalate.
20. La art. 12 alin. (2) lit. b) din anexă, cifra 2 prin care este identificat un alineat la care se face referire, trebuie încadrată în ambele părți cu paranteză.
La alin. (3), referirea la Ordonanța Guvernului nr. 17/2011 trebuie să se facă în conformitate cu cele precizate la art. 3 lit. q).
21. La art. 13 alin. (4) din anexă, după titlul Legii nr. 257/2001 se va introduce termenul „republicată”.
Referitor alin. (5) și (6), semnalăm că normele preconizate sunt redactate într-o manieră eliptică, fiind necesară revederea acestora și includerea subiectului în enunțurile respective.
22. La art. 15 alin. (2) lit. o) din anexă, pentru corectitudinea redactării sintagma „funcție de nivelul amenințării” va fi redată, după cum urmează: „în funcție de nivelul amenințării”.
23. La art. 18 alin. (4) lit. b) din anexă, se impune reformularea dispoziției, întrucât este susceptibilă de a crea un paralelism legislativ cu norma prevăzută la art. 19 alin. (2) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, cu modificările și completările ulterioare, care reglementează deja situația vizată.
La lit. d) se impune reformularea dispoziției, deoarece situația la care se referă este reglementată deja de art. 19 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 550/2004.
La lit. h), propunem eliminarea acesteia întrucât, de lege lata, în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 550/2004, sunt prevăzute în mod expres situațiile în care Jandarmeria Română are competența de a acționa. Mai mult, în norma prevăzută la lit. k) din legea sus-menționată, se precizează în mod expres obligația instituției de a interveni/acționa în cooperare cu celelalte instituții ale statului abilitate prin lege, la misiuni de prevenire și neutralizare a actelor teroriste pe teritoriul României.
La alin. (5) lit. a), întrucât Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare este autoritatea de reglementare în domeniul nuclear la nivel național, propunem reformularea normei preconizate, astfel:
„a) în colaborare cu Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare acordă, la cerere, asistență tehnică de specialitate referitoare la accidentele ce se pot produce pe timpul transportului de materiale radioactive;”.
La lit. c), pentru corelare cu prevederile art. 50 alin. (1) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor , republicată, cu modificările și completările ulterioare, propunem reformularea dispoziției astfel:
„c) participă cu forțe și mijloace la acțiuni pentru stingerea incendiilor și salvarea persoanelor pentru limitarea și înlăturarea efectelor situației de urgență și preia în coordonare operațională toate forțele și mijloacele, la momentul sosirii la locul intervenției”.
La lit. e), propunem reformularea textului, prin utilizarea expresiilor așa cum au fost prevăzute în mod expres de către Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă, republicată, și Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor , republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel:
„e) asigură, la cerere, în condițiile legii, prin structurile de specialitate subordonate, formarea profesională în ocupațiile de cadru tehnic cu atribuții în domeniul prevenirii și stingerii incendiilor, inspector protecție civilă și șef serviciu privat pentru situații de urgență”.
La lit. g), propunem reformularea textului în considerarea prevederilor Anexei 6 la Regulamentul de planificare, organizare pregătire și desfășurare a activității de prevenire a situațiilor de urgență executate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și structurile subordonate, aprobat prin Ordinul MAI nr. 89/2013, cu modificările ulterioare, potrivit cărora se constată „nereguli”, și nu „stări de pericol”, astfel:
„g) efectuează, prin inspectoratele pentru situații de urgență județene/București-Ilfov, controale de prevenire a situațiilor de urgență și informează operatorul aeroportuar cu privire la neregulile constatate privind nerespectarea prevederilor legale în domeniu, atât de către personalul autorității aeroportuare cât și de către operatorii economici de pe aeroporturi și participă la misiuni de intervenție specifice domeniilor de competență”.
În mod similar, termenul „responsabilități” din partea introductivă a alin. (2), ar trebui înlocuit prin termenul „obligații”.
Totuși, în contextul în care la art. 12 din regulamentul menționat se stabilește pentru operatorii aeroportuari aceeași obligație de elaborare, aplicare și menținere a unui program de securitate aeroportuară, textul de la art. 19 din proiect este susceptibil de a institui un paralelism legislativ, deoarece nu este clar că ar pune în executare art. 12 din regulament sau din Legea nr. 21/2020 privind Codul aerian.
Reamintim faptul că regulamentul, act juridic al Uniunii Europene, se aplică direct în statele membre, dar poate necesita norme de punere în aplicare interne.
La alin. (2) pct. a), pentru claritatea și precizia normei sugerăm ca expresia „(...) pentru a se conforma cerințelor de la art. 12 - Programul de securitate aeroportuară, din Regulamentul (CE) nr. 300/2008” să se înlocuiască cu „(...) pentru a se conforma cerințelor prevederilor art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008”.
25. La partea introductivă a art. 20 alin. (1) din anexă, pentru o corectă exprimare în context, dat fiind că persoanele juridice de drept privat nu au responsabilități, ci obligații, termenul „responsabilități” se va înlocui prin termenul „obligații”.
La lit. a), semnalăm că textul constituie, de fapt o trimitere la art. 13 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008, fără a adăuga informații suplimentare, ceea ce generează un paralelism legislativ, deoarece obligația este deja prevăzută în regulament. Propunem eliminarea textului.
Însă, dacă obligațiile prevăzute la lit. b)-k) sunt concepute ca elemente ale programului de securitate pe care transportatorului aerian are obligația de a-l elabora, aplica și menține, conform art. 13 din același regulament, program care descrie metodele și procedurile care trebuie urmate de entitate pentru a se conforma programului național de securitate a aviației civile al statului membru în legătură cu operațiunile de pe teritoriul statului membru respectiv, întreg alin. (1) trebuie reformulat ca normă de aplicare art. 13 din actul juridic al Uniunii Europene, menționat.
La alin. (2), pentru o redactare în acord cu uzanțele normative, expresia „Transportatorii aerieni români transmit către Unitatea națională de informații privind pasagerii/UNIP, datele privind pasagerii conform obligației prevăzute la art. 13” va fi redată, astfel: „Transportatorii aerieni români transmit datele privind pasagerii către Unitatea Națională de Informații privind Pasagerii, potrivit dispozițiilor art. 13”.
La alin. (3), referitor la expresia „transportatorul de fapt este respectivul transportator aerian străin”, este neclară și nu corespunde exigențelor prevăzute la art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora „Actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc (...)”.
Recomandăm revederea și reformularea acesteia.
26. La art. 21 din anexă, dat fiind că termenii „comunitar” și „extracomunitar”, după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona nu mai pot fi folosiți pentru a desemna apartenența/neapartenența la Uniunea Europeană, termenul „extracomunitar” se va înlocui prin termenul „extraunional” sau prin expresia „din afara Uniunii Europene”.
Pentru aceleași considerente, la art. 22 din anexă, termenii „comunitar/comunitari” trebuie înlocuiți prin expresia „din Uniune”, iar în cuprinsul art. 2 din proiect este necesară introducerea unei definiții pentru expresia „transportor aerian din Uniune”, prin trimitere ala art. 3 pct.5 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008, care folosește termenul „comunitar” pentru că este anterior intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona.
Observația este valabilă pentru toate situațiile similare.
27. La art. 22 alin. (1) din anexă, cifra 3 prin care este identificat un alineat la care se face referire, trebuie încadrată în ambele părți cu paranteză.
28. La art. 23 din anexă, pentru evitarea paralelismului legislativ cu dispoziții din Regulamentul (CE) nr. 300/2008, este necesar a se clarifica dacă textul pune în aplicare prevederile art. 14 alin. (1) din regulament, potrivit cărora, fiecare entitate „trebuie să aplice standarde de securitate aeronautică, elaborează, aplică și menține un program de securitate”, care „descrie metodele și procedurile care trebuie urmate de entitate pentru a se conforma programului național de securitate a aviației civile al statului membru în legătură cu operațiunile de pe teritoriul statului membru respectiv” și „include prevederi privind controlul intern al calității, descriind modul în care entitatea urmează să monitorizeze respectarea acestor metode și proceduri”.
29. La art. 26 alin. (4) din anexă, semnalăm că, potrivit prevederilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „(3) Actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă.”.
Având în vedere faptul că, de lege lata, în Legea nr. 21/2020 privind Codul aerian, cu modificările și completările ulterioare, nu este prevăzută obligația Autorității Aeronautice Civile Române de a coordona procesul de dezvoltare și menținere a Registrului național de riscuri în securitatea aviației civile, este de analizat în ce măsură soluția legislativă preconizată poate fi promovată în actuala redactare.
Formulăm prezenta observație pentru toate situațiile similare din proiect.
La alin. (17), considerăm că norma trebuie reformulată, în sensul eliminării sintagmei „Prin excepție”.
30. La art. 27 alin. (4) din anexă, pentru o redactare în acord cu normele de tehnică legislativă, propunem înlocuirea sintagmei „stabilite conform alin. 3” cu expresia „stabilite potrivit dispozițiilor alin. (3)”.
Reiterăm această observație pentru toate cazurile similare din proiect.
31. La art. 28 alin. (2) din anexă, pentru corectitudinea informației juridice, sintagma „aprobată prin” se va înlocui cu sintagma „aprobată cu modificări prin”, iar după titlul Legii nr. 51/1991 se va introduce sintagma „republicată, cu modificările și completările ulterioare”.
32. La art. 34 alin. (1) din anexă, semnalăm exprimarea improprie stilului normativ „nu se interpretează în sensul limitării accesului persoanei la informații de interes public”, precizând că normele se interpretează și nu măsurile de protecție, fiind necesară reformularea textului, astfel încât să rezulte că aplicarea măsurilor de protecție a informațiilor din domeniul securității aviației civile nu împiedică accesul la informații de interes public.
În ceea ce privește exprimarea „nu se substituie măsurilor”, textul, de asemenea, trebuie revăzut, iar informațiile subsecvente exprimării menționate incluse într-o teză distinctă din care să rezulte că prevederile referitoare la protecția informațiilor clasificate se aplică în continuare.
33. La art. 35 alin. (1) pct. g) din anexă, pentru claritatea și precizia normei sugerăm ca expresia „(...) potrivit punctului capitolului 4 din Anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, și categoriile de bagaje de cală exceptate de la controlul de securitate potrivit prevederilor punctului capitolului 5 din Anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998” să se înlocuiască cu „(...) potrivit punctului 4 din Anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, și categoriile de bagaje de cală exceptate de la controlul de securitate potrivit prevederilor punctului 5 din Anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998”.
34. La art. 38 din anexă, semnalăm că aspectele referitoare la cooperarea internațională ar trebui mai întâi incluse într-o normă de rangul legii sau dintr-un act juridic al Uniunii Europene și apoi puse în aplicare printr-o hotărâre a Guvernului, având în vedere faptul că, din text, nu reiese că asemenea norme primare există. Dacă normele primare există, este necesară includerea unei trimiteri în mod expres la acestea.
Observația este valabilă și pentru art. 42 din anexă, referitor la cooperarea cu state membre ale Uniunii Europene și pentru art. 43 din anexă, referitor la cooperarea cu țări terțe față de Uniunea Europeană.
35. La art. 46 și 47 din anexă, deși denumirile articolelor conduc la concluzia că normele dezvoltă programe, din conținutul normelor rezultă că acestea doar instituie obligații de înaintare a programelor către Autoritatea Civilă Aeronautică și prevăd urmările acestei înaintări, astfel încât este necesară modificarea denumirilor marginale.
36. La art. 48 din anexă, semnalăm caracterul imprecis al normei prin folosirea sintagmei „conform responsabilităților ce le revin”, fără a se trimite la dispozițiile ce reglementează asemenea responsabilități, fiind necesară completarea în consecință a textului.
37. La art. 49 alin. (2) din anexă, se vor elimina parantezele care încadrează textul din finalul dispoziției.
Totodată, trimiterea redactată sub forma „prevederile de la alin. (1)” se va reda sub forma „prevederile alin. (1)”.
38. La art. 50 alin. (8) din anexă, deoarece alineatul respectiv este structurat doar în cele două litere, trimiterea la „alin. (7) lit. a) și b)” se va reda sub forma „alin. (7)”.
Totodată, precizăm că sintagma „Măsurile sancționatorii sunt cele asumate de deținătorii de legitimații, la momentul primirii acesteia” nu este formulată într-un stil specific actelor normative. Ca urmare, recomandăm revederea și reformularea acesteia.
La alin. (10) și (11), dat fiind că prezentul proiect aparține unui act normativ secundar, reglementarea aplicării prevederilor unui regulament al Uniunii Europene, este inutilă și încalcă și principiul ierarhiei actelor normative, fiind necesară eliminarea textelor referitoare la aplicarea suplimentară (exprimare, de altfel improprie stilului normativ).
Reiterăm observația pentru toate situațiile similare.
La alin. (13), pentru informare legislativă corectă, trimiterea „prevăzute la alin. (11)” se va reda „prevăzute la alin. (12)”.
Totodată, pentru corectitudine gramaticală, sintagma „accesul neînsoțit” va fi redată, astfel: „accesul fără a fi însoțiți”.
La alin. (21) cuvântul „prevederii” se va reda „prevederilor”.
39. La art. 53 alin. (4) lit. g) din anexă, pentru rațiuni normative se impune redarea sintagmei „Toate pachetele și bagajele aflate în această situație se consideră suspecte și semnalate structurii specializate antiteroriste”, după cum urmează: „Toate pachetele și bagajele aflate în această situație se consideră suspecte și sunt semnalate structurii specializate antiteroriste”.
40. La art. 55 din anexă, cuvântul „punctelor” se va reda abreviat sub forma „pct.”.
Totodată, semnalăm că nu există o legătură tematică între denumirea marginală a acestuia, respectiv „Identificarea datelor și a sistemelor de tehnologie a informației și comunicațiilor critice pentru aviația civilă și protejarea acestora împotriva amenințărilor cibernetice” și cuprinsul articolului, care prevede doar faptul că operatorii aeroportuari, transportatorii aerieni și alte entități care trebuie să aplice standarde de securitate a aviației civile trebuie să ia măsurile necesare pentru a-și proteja datele și sistemele de tehnologie a informației și comunicațiile critice, în conformitate cu prevederile Secțiunii a 13-a.
În concluzie, recomandăm revederea acestuia și remedierea deficienței semnalate.
41. La art. 59 alin. (12) din anexă, pentru asigurarea caracterului complet al normei, în acord cu prevederile ar. 24 din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora „soluțiile legislative preconizate prin proiectul de act normativ trebuie să acopere întreaga problematică a relațiilor sociale ce reprezintă obiectul de reglementare pentru a se evita lacunele legislative”, luându-se „în considerare diferitele ipoteze ce se pot ivi în activitatea de aplicare a actului normativ”, este necesară a se prevedea, chiar și prin trimitere la alte norme preexistente, ce drepturi are pasagerul căruia i-a fost refuzat transportul.
42. La art. 60 alin. (1) din anexă, semnalăm că sintagma „în concordanță cu mijloacele tehnice” nu este suficient de clară și recomandăm revederea și reformularea acesteia în funcție de intenția de reglementare.
Observația este valabilă în mod corespunzător pentru textul preconizat la art. 61 alin. (5) teza a doua din anexă.
La alin. (2), este necesară clarificarea și reformularea normei, astfel încât să rezulte că pasagerul participă sau este prezent la toate operațiunile de control manual al bagajului său de mână.
La alin. (6), pentru claritatea redactării, trimiterea sub forma „alin. (4)-(5)” se va reda sub forma „alin. (4) și (5)”.
43. La art. 68 alin. (3) prima teza din anexă, pentru utilizarea unui stil specific actelor normative, propunem înlocuirea sintagmei „a deschis procedura de la art. 15” cu expresia „a deschis procedura prevăzută la art. 15”.
Reținem observația și pentru situația similară de la teza a doua.
La alin. (5), sintagma „Prevederile de la pct. 5.1” va fi redată, după cum urmează: „Prevederile pct. 5.1”. Această observație este valabilă pentru toate cazurile similare din proiect.
La alin. (8) teza a doua, pentru evitarea repetării unor termeni, propunem înlocuirea expresiei „este asigurată cu mijloace de supraveghere video” cu sintagma „este dotată cu mijloace de supraveghere video”.
44. La art. 69 alin. (1) teza a doua din anexă, pentru rațiuni de redactare, sugerăm următoarea reformulare pentru partea din debutul acesteia: „În acest scop, operatorul aeroportuar”.
45. La art. 73 alin. (4) din anexă, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, având în vedere că se utilizează acronimului „PSA” care nu este inclus în lista de abrevieri și acronime de la art. 3, recomandăm completarea corespunzătoare a acestuia.
46. La art. 75 alin. (4) din anexă, pentru o redactare în acord cu exigențele de tehnică legislativă, propunem redactarea sintagmei „autorizație de operator economic autorizat – autorizație AEO”, astfel: „autorizație de operator economic autorizat, denumită în continuare autorizație AEO”.
Reiterăm această observație pentru toate cazurile similare din proiect.
47. La denumirea marginală a art. 79 din anexă, semnalăm că scrierea corectă este „Uniunea Europeană”.
48. La art. 98 alin. (1) din anexă, pentru o corectă informare, sintagma „aprobată prin Legea nr. 245/2022” se va înlocui cu sintagma „aprobată cu modificări prin Legea nr. 245/2022”.
La alin. (2), este necesară revederea normei de trimitere la art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2002, având în vedere faptul că respectivul act normativ are ca obiect modificarea şi completarea unui alt act normativ, respectiv a Legii nr. 92/1996 privind organizarea şi funcționarea Serviciului de Telecomunicații Speciale, și nu conține articole de sine stătătoare[1].
La alin. (3), este necesară reformularea părții introductive, deoarece nu verificarea se respinge, ci solicitarea/angajarea/recrutarea unei persoane, deoarece persoana nu îndeplinește criteriile referitoare la antecedente penale sau de altă natură.
La alin. (3) lit. b), întrucât directivele europene nu se aplică direct, ci se transpun în dreptul intern, iar statele membre trebuie să comunice măsurile naționale de transpunere, este necesar ca în locul trimiterii la Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului și de modificare a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului, cu modificările ulterioare, să fie menționat actul normativ intern[2] care a transpus respectiva directivă.
49. La art. 99 din anexă, pentru o corectă exprimare în context, expresia „care sunt solicitate operatorilor și entităților” se va înlocui prin „pe care trebuie să le aplice operatorii și entitățile”.
50. La art. 100 alin. (5) din anexă, deoarece normele de tehnică legislativă nu recomandă folosirea parantezelor, este necesar a se renunța la prezentarea unor explicații prin utilizarea acestora.
Formulăm prezenta observație pentru toate situațiile similare din proiect.
51. La art. 101 alin. (3) din anexă, din considerente de ordin redacțional, enumerările vor debuta cu litere inițiale mici.
Observația este valabilă pentru întregul proiect.
52. La art. 116 teza a doua din anexă, pentru rigoare în exprimare, sintagma „termenul de «bunuri»” va fi înlocuită cu formularea „termenul «bunuri»”.
53. La art. 121 din anexă, semnalăm caracterul incomplet al normei, fiind necesar a se stabili în mod concret ce obligații revin furnizorului ANSP. Totodată, semnalăm imprecizia textului rezultată din folosirea expresiei „că persoanele recrutate să aplice”.
54. La art. 125 din anexă, sintagma „OUG 7/2022” se va înlocui cu sintagma „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2022, aprobată cu modificări prin Legea nr. 245/2022”. În același mod se vor reda toate normele de trimitere la respectivul act normativ.
55. La art. 137 alin. (6) din anexă, deoarece Legea nr. 362/2018 a fost menționată anterior, titlul acesteia se va elimina, menținându-se evenimentele legislative.
56. La art. 142 alin. (6) din anexă, este necesară reformularea textului astfel încât să rezulte că anumite aptitudini și competențe sunt necesare la recrutare, aspect exprimat în denumirea marginală a articolului.
Totodată, semnalăm imprecizia formulării „să aibă competențele și aptitudinile necesare pentru îndeplinirea cu eficacitate a sarcinilor desemnate”, fiind necesară dezvoltarea textului prin identificarea unor modalități de probare a acestor competențe și aptitudini.
La alin. (7), este necesar a se clarifica dacă pregătirea corespunzătoare funcției ocupate este necesară anterior recrutării sau se asigură după recrutare pe cheltuiala angajatorului.
57. La anexa nr. 4, punctul II Măsuri și proceduri de securitate ce se aplică pentru pasagerii potențial perturbatori, se impune înlocuirea sintagmei „agenți de poliție” utilizată în textul pentru lit. h), cu termenul „polițiști”, așa cum, de altfel, este prevăzut la lit. a) în definirea expresiei „personal de escortă”, aceasta fiind necesară pentru a oferi claritate normei preconizate, inclusiv prin coroborare cu celelalte prevederi de la punctul II, și pentru a exclude posibilitatea ca această sintagmă să fie interpretată în sens limitativ ca excluzând ofițerii de poliție din cadrul „personalului de escortă”.
Pentru aceste considerente, apreciem că se impune definirea mai clară și explicită în cuprinsul art. 2 din proiectul de hotărâre a expresiilor „personal de escortă” și respectiv „persoană escortată”.
PREȘEDINTE
Florin IORDACHE
București
Nr. 1140/13.11.2024
[1] În acest sens, precizăm că, potrivit prevederilor art. 62 din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „Dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervențiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază”.
[2] În acest sens, menționăm că prevederile Directivei (UE) 2017/541 au fost transpuse (parțial), conform măsurilor naționale de transpunere publicate pe site-ul https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/NIM/?uri=CELEX:32017L0541&qid=1731415843756, prin 4 acte normative (pe site sunt menționate 23 de acte normative interne ce transpun directiva ), respectiv prin Legea nr. 236/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală (publicată în M. Of. nr. 993 din 14 decembrie 2017), Legea nr. 49/2018 privind precursorii de explozivi, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (publicată în M. Of. nr. 194 din 02 martie 2018), Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor, precum și a altor acte normative (publicată în M. Of. nr. 274 din 10 aprilie 2019) și Legea nr. 58/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului (publicată în M. Of. nr. 271 din 10 aprilie 2019).